Insulation for a better tomorrow

Casa Pasivă

 

Astăzi majoritatea oamenilor îşi doresc un spaţiu de locuit comod şi de  calitate.La alegerea modului de construcţie acordăm cea mai mare atenţie costurilor legate de folosirea spaţiului de locuit (cheltuieli pentru încălzire, energie electrică, climatizare, consum de apă etc.) Creşterea continuă a preţurilor energenţilor îi sileşte pe utilizatori şi pe investitori să aleagă construcţii sau renovări de obiecte la care să e reducă cât mai mult dependenţa de energenţi şi de aceea adesea construcţia,  espectiv obiectul renovat atinge normativele pentru a putea fi calificată ca obiect

de construcţie cu consum redus de energie sau casă pasivă.

 

Primele încercări mai serioase a câtorva obiecte de construcţii fără energie au apărut în anul 1973, dar dezvoltarea lor, în cazurile cu  o economie definitivă de energie pe perioada de viaţă a obiectului, s-a oprit din cauza costurilor prea mari de investiţii. Mai convenabile din punct de vedere al investiţiilor au fost obiectele pasive care s-au remarcat printr-o mare economie proporţională de energenţi. Acestea au devenit baza pentru stabilirea criteriilor, care au importanţă la

stabilirea obiectelor pasive. Passivhaus Institut din Darmstadt, datorită cunoştinţelor şi experienţei sale în domeniul construcţiilor pasive a devenit organismul certificator de referinţă care acordă certificate pentru  obiectele care îndeplinesc următoarele criterii :

 

  • necesarul de energie pentru încălzire este mai mic de 15 kWh/m²a (la spaţiile de locuit) – sau puterea

     de încălzire este mai mică de 10 W/m²

  • energiei primare nu depăşeşte 120 kWh/m²a
  • etanşeitatea realizată este de minimum N50 = 0,6/h

 

La proiectarea unui obiect de construcţie pasiv trebuie să se valorifice caracteristicile naturale ale fiecărui teren şi să se respecte o repartizare adecvată a spaţiilor din obiect, care să profite de avantajele oferite de teren. Executarea unei construcţii pasive necesită o acurateţe excepţională din partea  tuturor executanţilor, trebuie acordată mare atenţie contactelor dintre materiale diferite, să se asigure etanşeitatea şi o bună izolaţie a obiectului fără punţi de căldură. Mobilierul corespunzător al locuinţei cu o valoare U redusă trebuie să fie montat conform cerinţelor standardului RAL, numai astfel fiind asigurată o etanşeitate corespunzătoare la orificii. Ventilaţia obiectului este uniformizată prin ventilaţie forţată. Prin schimbul de aer, aerul proaspăt se încălzeşte parţial de la aerul uzat care cedează o parte din căldură la ieşirea din obiect.

 

Obiectele pasive se pot construi din diferite materiale de construcţii, ca de exemplu cărămida, lemnul, betonul. Important este ca obiectul să fie bine etanşat şi bine izolat. Etanşeitatea se verifică prin testul Blower-door, prin care se măsoară cantitatea de aer pătruns în obiect într-o oră, la  asigurarea unei presiuni constante de 50 Pa.

 

Pentru asigurarea unei bune izolaţii termice a obiectului pasiv trebuie  ca grosimea izolaţiei să fie adaptată în funcţie de calitatea ei. Conductivitatea termică totală (valoarea U) pentru acoperişuri, pereţi şi podea trebuie să fie între limitele 0,10 – 0,15 W/m2K. In prezent se găsesc pe piaţă numeroase feluri diferite de izolaţii. Le putem clasifica în materiale clasice de izolaţii  şi materiale izolante alternative (BIO) In principiu izolaţiile clasice au o conductivitatea termică λ mai mică, ceea ce înseamnă că vom executa izolaţii termice de grosime mai mică. La izolaţiile alternative putem cu o izolaţie mai puţin groasă să realizăm faze mai lungi  de  trecere a căldurii prin construcţie. Astfel fiecare izolaţie termică are avantajele şi dezavantajele ei. Pentru fiecare investitor această alegere reprezintă o decizie greu de luat.

 

Pe baza celor expuse mai sus putem stabili ce izolaţie termică este potrivită pentru un obiect de construcţie pasiv, dintre cele care se găsesc pe piaţă. La execuţie trebuie să se aibă grijă ca izolaţia termică adecvată  să se înglobeze corespunzător în construcţie. Izolaţiile termice sunt fabricate pentru construcţii cu anumite destinaţii şi nu este recomandabil să se folosească în alte părţi componente ale construcţiei, pentru că altfel izolaţia nu va fi exploatată integral.

 

URSA are în programul său de desfacere articole din vată de sticlă şi din polistiren extrudat, adecvate pentru construcţii de acoperiş, ziduri exterioare, ziduri despărţitoare, paliere dintre etaje, construcţii subterane, căptuşirea zidurilor din subsol şi pentru placa de fundaţie. Vata din sticlă, prin caracteristicile sale excepţionale în domeniul izolaţiei termice (λ este între  0,044 şi 0,032 W/mK) şi al izolaţiei fonice (zgomot-şoc şi zgomotul care se răspândeşte liber prin spaţiu), precum şi URSA XPS (polistiren extrudat) cu rezistenţă mare la presiune, izolant termic, rezistent la umezeală şi la îngheţ-dezgheţ, dă posibilitatea fiecărui investitor  să poată îndeplini cu ajutorul izolaţiilor URSA , puse în operă în mod corespunzător,  criteriile pentru obiectele de construcţii pasive.